Declaratie personala

Mi-am dezvoltat asa o chestie in viata. Un fel de carte de vizita. Pentru ca in toate locurile in care merg, las impresia ca sunt un clown. Si vreau sa spun ca asa si este. Lumea ma vede ca pe un baiat nu prea serios, imatur, care stie doar sa glumeasca. La un moment dat sufeream intr-un fel de imaginea pe care mi-o faceam, pentru ca nu multi indrazneau sa se aproprie de mine.

Dar bineinteles ca orice chestie in viata are avantaje si dezavantaje. Iar in acest caz, pentru mine, avantajele sunt mult mai multe ca dezavantajele. Care-s baiurile comportamentului meu? Am foarte putini prieteni care ma cunosc si care pot sa vina la mine sa-mi vorbeasca despre o problema sau altceva, si putini sunt cei carora pot eu sa ma destainui.

Acum, mi-am dat seama ca asta vreau si alegerea pe care am facut-o la un moment dat a fost una buna, si va fii asa in continuare, pan’la moarte.

Si povestea-i in felul urmator:

Era un moment al vietii mele, acum cativa ani, cand eram inconjurat de fete triste, de seriozitate, de probleme. Si nu suportam ce se intampla. Iar intr-o seara am facut un juramant cu mine si mi-am promis ca de acum incolo voi continua sa-mi traiesc viata astfel incat sa-i fac pe cei din jurul meu sa fie fericiti, sau macar sa zambeasca pentru o clipa. 

Si asa am si facut! De multe ori am dat gres, am fost penibil, nesimtit, badaran si chiar nesuferit. Dar de cele mai multe ori, am reusit sa fac oamenii sa zambeasca, si lucrul acesta ma ajuta, si ma ajuta in continuare sa fiu asa cum sunt.

Nu regret absolut nimic, nu regret ca nu am multi prieteni, nu regret ca sunt imatur, nu regret ca sunt un copil. Sa creada lumea ce vrea, doar sa zambeasca!

~ by waydreamer on June 17, 2011.